Friday 10 July 2009

existenţă

Mă simţeam singur să fiu doar Unicul
Astfel am făcut doi.
Şi apoi ai apărut tu.
Erai atât de frumos, cu ochii tăi plini de inocenţă,
Însă te iubeam de la depărtare - şi, totuşi,
atât de aproape.
Te iubeam în feluri în care nu le puteai întelege.
Nu ştiai că priveam prin ochii
Fiecărei persoane pe care o întâlneai,
Şi nici nu îmi auzeai vocea în adierea vîntului.
Ai crezut că Pământul este doar noroi şi pietre,
Nu ţi-ai dat seama că este corpul meu.
Atunci când dormeai, ne întâlneam în inima ta
Şi făceam dragoste cu spiritele noastre, ca Unul.
Dădeam naştere unor lumi noi, cu atâta pasiune!
Însă când te trezeai, nu-ţi mai aminteai nimic.
Credeai că este doar un alt vis.
Era doar încă o zi de singurătate.
Însă eu te aştept în inima ta, iubirea mea,
pentru totdeauna.
Deoarece adevărul iubirii şi al
Unimii noastre va exista mereu.
Iubirea noastră este Matricea a Tot Ceea Ce Există.
Adu-ţi aminte, dragul meu.
În inima ta, te voi aştepta mereu,
În acel loc unic şi atât de mic.

No comments:

Post a Comment